{"id":9005,"date":"2024-01-17T10:13:49","date_gmt":"2024-01-17T09:13:49","guid":{"rendered":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/?page_id=9005"},"modified":"2025-12-18T13:35:54","modified_gmt":"2025-12-18T12:35:54","slug":"cum-poate-afecta-schizofrenia-functionalitatea","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/cum-poate-afecta-schizofrenia-functionalitatea\/","title":{"rendered":"Cum poate afecta schizofrenia func\u021bionalitatea?"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-rea-hero-banner-rea-hero-banner-block rea-hero-banner-block front has-margin no-btn\"><div class=\"rea-hero-banner-block__image\" style=\"background-image: url(https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/wooden.png)\"><img decoding=\"async\" class=\"hero-banner-background\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/wooden.png\"><\/div><div class=\"rea-hero-banner-block__content\"><div class=\"rea-hero-banner-block__content--wrapper\"><div class=\"text-wrapper\"><h1 class=\"hero-banner-title\">Cum poate afecta schizofrenia func\u021bionalitatea?<\/h1><p class=\"hero-banner-text\">Personalizarea interven\u021biilor clinice \u0219i tratarea simptomelor negative \u0219i cognitive trebuie s\u0103 reprezinte punctul central pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea func\u021bionalit\u0103\u021bii generale a persoanelor cu schizofrenie.<\/p><a class=\"button__primary button-text\" href=\"\"><\/a><p class=\"hero-banner-signed-out-text js-hide-dc-signed-in\"><\/p><\/div><div class=\"image-wrapper\"><img decoding=\"async\" class=\"hero-banner-image js-rea-parallax\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/Functioning-fs8.png\"><\/div><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Disfunc\u021biile cognitive sunt o caracteristic\u0103 de baz\u0103 a schizofreniei \u0219i s-a dovedit c\u0103 joac\u0103 un rol important \u00een rezultatul func\u021bional al bolii<sup>1<\/sup>. Func\u021bionalitatea general\u0103 este str\u00e2ns legat\u0103 de calitatea vie\u021bii. Problemele func\u021bionale \u00een cazul schizofreniei sunt \u00een mare parte determinate de simptomele negative \u0219i cognitive, care pot afecta func\u021bionalitatea social\u0103, memoria de lucru \u0219i func\u021bia executorie. Este important ca regimurile de medicamente moderne s\u0103 abordeze aceast\u0103 necesitate esen\u021bial\u0103 nesatisf\u0103cut\u0103. \u00cen ciuda volumului de date care sus\u021bin beneficiile interven\u021biilor de remediere cognitiv\u0103 \u00een cazul schizofreniei, numeroase \u00eentreb\u0103ri au \u00eenc\u0103 nevoie de r\u0103spunsuri. Identificarea posibililor factori predictivi ai eficacit\u0103\u021bii reabilit\u0103rii cognitive reprezint\u0103 punctul principal al cercet\u0103rii, deoarece eficacitatea tratamentelor depinde \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 de selec\u021bia corect\u0103 a persoanelor, \u00een func\u021bie de severitatea bolii \u0219i de metodele de tratament<sup>2<\/sup>.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>Acesta este un subiect mai pu\u021bin dezb\u0103tut privind tratarea schizofreniei. Nu se refer\u0103 doar la reducerea frecven\u021bei episoadelor psihotice \u0219i adeseori nu este at\u00e2t de bine vizat ca simptomele pozitive: func\u021bionalitatea<sup>1<\/sup>.<br>\u00cembun\u0103t\u0103\u021birea capacit\u0103\u021bii de func\u021bionare a unei persoane va afecta calitatea vie\u021bii acesteia, care este \u00een fapt la fel de important\u0103 ca \u0219i tratarea simptomelor pozitive. O abordare multi-modal\u0103 a tratamentului va include de regul\u0103 psihofarmacologia, interven\u021biile psihosociale \u0219i asisten\u021ba privind cazarea \u0219i sus\u021binerea financiar\u0103<sup>3<\/sup>.<br> <br><br>Este extrem de important ca interven\u021bia clinic\u0103 s\u0103 fie adaptat\u0103 \u0219i personalizat\u0103 (Fig. 1). Monitorizarea persoanei, progresul clinic ob\u021binut \u0219i luarea \u00een calcul a modific\u0103rilor aduse regimului de tratament ar putea contribui pozitiv la respectarea planului de tratament medicamentos, la eficacitatea tratamentului \u0219i caracterul continuu al \u00eengrijirii<sup>4<\/sup>.<br><br><br>Exist\u0103 mai multe interven\u021bii disponibile, \u00een func\u021bie de cazul \u0219i severitatea bolii.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-list-rea-list-block rea-list-block front\"><div class=\"rea-list-block__wrapper\"><div class=\"list-unordered list\"><p>Episoade psihotice acute<br>\u00centr-un episod psihotic acut, cel mai important este s\u0103 se reduc\u0103 simptomele pozitive. \u00cen aceste cazuri, farmacoterapia este prima op\u021biune, av\u00e2nd \u00een vedere \u0219i func\u021bionalitatea. Este foarte important s\u0103 se aleag\u0103 un medicament care nu determin\u0103 sedarea \u0219i nu genereaz\u0103 efecte secundare nedorite pacien\u021bilor, ca factori dezavantajo\u0219i \u201eiatrogeni\u201d poten\u021biali \u00een ceea ce prive\u0219te func\u021bionalitatea. Este mai sigur ca sedarea s\u0103 se realizeze cu benzodiazepine, administr\u00e2ndu-se cea mai mic\u0103 doz\u0103 eficient\u0103, \u0219i nu cu antipsihotice. Alegerea unui medicament antipsihotic sedativ puternic \u00een aceast\u0103 etap\u0103 poate afecta externarea ulterioar\u0103 din spital<sup>5<\/sup>.<\/p><p> Episoade psihotice cronice<br>Simptomele pozitive sunt tratate asem\u0103n\u0103tor pentru toate diagnosticele, de\u0219i se utilizeaz\u0103 scheme de tratament cu durat\u0103 diferit\u0103. Cu toate acestea, c\u00e2nd simptomele psihotice acute nu sunt at\u00e2t de frecvente sau prezente \u0219i simptomele negative \u0219i simptomele cognitive domin\u0103 imaginea clinic\u0103, se poate apela \u0219i la alte tipuri de interven\u021bii. De exemplu, terapia comportamental\u0103 cognitiv\u0103 se recomand\u0103 ca interven\u021bie de prim\u0103 linie pentru tratarea depresiei \u0219i anxiet\u0103\u021bii medie p\u00e2n\u0103 la moderat\u0103<sup>6<\/sup>. \u00cen astfel de cazuri, adaptarea unui stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos \u0219i exerci\u021biile fizice regulate sunt foarte recomandate, deoarece s-a dovedit c\u0103 amelioreaz\u0103 func\u021bia cerebral\u0103 prin \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea memoriei, a efectu\u0103rii sarcinilor multiple \u0219i a planific\u0103rii, induce repararea celular\u0103 a creierului \u0219i prelunge\u0219te perioada de aten\u021bie<sup>7<\/sup>. \u00cen final, sprijinul financiar \u0219i \u00eendeplinirea aspira\u021biilor profesionale sunt esen\u021biale pentru a se men\u021bine remisia.<\/p><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">De\u0219i procesul unor astfel de interven\u021bii nu este \u00eentotdeauna clar descris, fiecare tip de model de interven\u021bie are un set individual de obiective \u0219i scopuri, precum \u0219i agend\u0103 de tratament \u0219i s-a determinat c\u0103 toate sunt eficiente pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea diferitelor aspecte ale func\u021bionalit\u0103\u021bii la pacien\u021bii cu schizofrenie. Cu toate acestea, exist\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een implementarea acestor interven\u021bii \u00een practica clinic\u0103 de zi cu zi \u00een centrele de asisten\u021b\u0103 comunitar\u0103, cum ar fi resursele insuficiente pentru administrarea \u0219i evaluarea adecvat\u0103 a interven\u021biei selectate, num\u0103rul limitat de \u00eengrijitori sau instruirea inadecvat\u0103 a acestora \u0219i recunoa\u0219terea \u0219i sprijinul insuficient \u00een serviciile de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 existente<sup>8<\/sup>.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-content\/uploads\/2024\/03\/s.png.png\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-content\/uploads\/2024\/03\/s.png.png\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-content\/uploads\/2024\/03\/s.png.png\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\">Figura 1: \u00cembun\u0103t\u0103\u021birea func\u021bionalit\u0103\u021bii \u00een schizofrenie<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Tratarea <a href=\"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/understanding-schizophrenia\/simptome\/\">simptomelor negative<\/a> este, de asemenea, un element cheie ce trebuie avut \u00een vedere atunci c\u00e2nd se dore\u0219te o func\u021bionalitate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 (Fig. 1).<sup>3<\/sup> De\u0219i simptomele negative afecteaz\u0103 26% \u0219i respectiv 58% din pacien\u021bii cu schizofrenie \u0219i pacien\u021bii ambulatorii, acestea r\u0103spund mai pu\u021bin bine la medicamentele curente dec\u00e2t simptomele pozitive<sup>9<\/sup>. \u00cen plus, doar c\u00e2teva antipsihotice s-au dovedit a fi eficiente pentru simptomele negative<sup>10<\/sup>. Din acest motiv, lipsa tratamentelor eficiente pentru simptomele negative r\u0103m\u00e2ne o nevoie important\u0103 nesatisf\u0103cut\u0103, \u00een special dac\u0103 se are \u00een vedere importan\u021ba acestor simptome pentru rezultatele pacientului<sup>9<\/sup>. Prin urmare, este esen\u021bial s\u0103 se recunoasc\u0103, \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i abordeze prompt simptomele negative, deoarece interven\u021bia precoce poate afecta semnificativ functionalitatea general\u0103 \u0219i, prin urmare, calitatea vie\u021bii<sup>8<\/sup>.<br>  <br>\u00cempreun\u0103 cu simptomele negative, mai exist\u0103 o clas\u0103 de simptome f\u0103r\u0103 tratament vizat aprobat: simptomele cognitive (Fig. 1). \u0218i acestea sunt legate de func\u021bionalitatea general\u0103 \u0219i r\u0103m\u00e2n o nevoie medical\u0103 nesatisf\u0103cut\u0103<sup>11,12<\/sup>. Simptomatologia cognitiv\u0103 include func\u021bionalitate executiv\u0103 slab\u0103, \u00een special \u00een luarea deciziilor \u0219i elaborarea informa\u021biilor, deficite de aten\u021bie \u0219i memorie de lucru redus\u0103<sup>13<\/sup>. \u00cen mod plauzibil, este posibil ca aceste simptome s\u0103 afecteze calitatea vie\u021bii pacientului \u0219i func\u021bionalitatea de zi cu zi. Cercetarea simptomelor cognitive a evoluat considerabil \u00een ultimele c\u00e2teva zeci de ani. Cu toate acestea, \u021bintele \u0219i regimurile de medicamente moderne se str\u0103duiesc \u00eenc\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri semnificative pentru aceast\u0103 clas\u0103 de simptome. Studiile pilot de succes care vizeaz\u0103 simptomele cognitive nu au putut fi replicate \u00een studii mai mari. Acest lucru demonstreaz\u0103 c\u0103 cercetarea ampl\u0103 a subiectului este \u00eenc\u0103 vital\u0103<sup>14<\/sup>.<br> <br>Principalul scop terapeutic al regimurilor de medicamente actuale este de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi func\u021bionalitatea general\u0103, dar, cu toate acestea, cele mai multe \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri clinice se reg\u0103sesc \u00een abordarea simptomelor pozitive. Op\u021biunile moderne de tratament includ concentrarea pe simptomele negative \u0219i cognitive, care trebuie analizate frecvent \u0219i constant \u0219i adaptate \u00een conformitate cu nevoile \u0219i preferin\u021bele fiec\u0103rei persoane<sup>15<\/sup>. \u00cen mod ideal, un regim antipsihotic de succes trebuie s\u0103 includ\u0103 tratamentul pentru toate clasele de simptome, s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 func\u021bionalitatea social\u0103 \u0219i s\u0103 previn\u0103 alte deficien\u021be cognitive. Cel mai bun indicator al unui plan de tratament cu nivel ridicat de reu\u0219it\u0103 trebuie s\u0103 fie o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire semnificativ\u0103 a func\u021bionalit\u0103\u021bii generale, care s\u0103 determine o calitate superioar\u0103 a vie\u021bii<sup>16<\/sup>.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-references-rea-references-block rea-references-block front\"><div class=\"rea-references-block__references\"><p class=\"references-title\">Referin\u021be<\/p><ol class=\"references-list\"><li>Bowie et al. Am. J. Psychiatry. 2006; 163 (3): 418\u2013425<\/li><li>Medalia and Richardson. Schizophr. Bull. 2005; 31 (4): 942\u2013953<\/li><li>Haller CS. F1000Prime Reports 2014;6:57<\/li><li>NICE Psychosis and schizophrenia in adults: prevention and management 2014<\/li><li><a href=\"https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC1839209\/pdf\/bmj-334-7595-cr-00686.pdf\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC1839209\/pdf\/bmj-334-7595-cr-00686.pdf<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.nasmhpd.org\/sites\/default\/files\/DH-CBTp_Fact_Sheet.pdf\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">https:\/\/www.nasmhpd.org\/sites\/default\/files\/DH-CBTp_Fact_Sheet.pdf<\/a>  Cognitive Behavioral Therapy for Psychosis (CBTp): Fact Sheet, Hardy K, Stanford University Department of Psychiatry and Behavioral Health<\/li><li>EPA Report(27th European Congress of Psychiatry) 2019<\/li><li>Chien et al. Neuropsychiatric Disease and Treatment. 2013; 9: 1463\u20131481<\/li><li>Chue P, Lalonde JK. Neuropsychiatr Dis Treat. 2014 May 8;10:777-89. doi: 10.2147\/NDT.S43404. Review<\/li><li>Krause, M., Zhu, Y., Huhn, M. et al. Eur Arch Psychiatry Clin Neurosci (2018) 268: 625<\/li><li>Carbon M. CNS Spectr 2014;Suppl 1:38-52<\/li><li>Buchanan RW. Schizophr Bull 2007;33: 1013\u20131022<\/li><li>National Institute of Mental Health. Schizophrenia. 2009<\/li><li>Goff DC. Pharmacol Biochem Behav 2011;99(2):245\u2013253<\/li><li>Carbon M, Correll CU. Dialogues Clin Neurosci. 2014 Dec;16(4):505-24.  Review. PubMed PMID: 25733955; PubMed Central PMCID: PMC4336920.<\/li><li>Sommi, 2017 (<a href=\"https:\/\/www.medscape.org\/viewarticle\/463775\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">https:\/\/www.medscape.org\/viewarticle\/463775<\/a>)  <\/li><\/ol><\/div><\/div>\n\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front rea-share-block\" style=\"margin-bottom:30px;text-align:center;\">\n\t\t<div class=\"\">\n\t\t\t<span style=\"display:block;margin-bottom:10px;font-size:20px;\">Share<\/span>\n\t\t\t<a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer\/sharer.php?u=https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/9005\" class=\"facebook-share\" target=\"_blank\"><\/a>\n\t\t\t<a href=\"https:\/\/www.linkedin.com\/shareArticle?mini=true&#038;url=https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/9005\" class=\"linkedin-share\" target=\"_blank\"><\/a>\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Share<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":2823,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"page-fullwidth.php","meta":{"rea_page_title_signed_in_meta_block_field":"Cum poate afecta schizofrenia func\u021bionalitatea?","rea_page_title_signed_out_meta_block_field":"Cum poate afecta schizofrenia func\u021bionalitatea?","rea_page_description_signed_in_meta_block_field":"","rea_page_description_signed_out_meta_block_field":"","rea_page_footer_id_meta_block_field":"","rea_page_footer_date_meta_block_field":"","rank_math_lock_modified_date":false,"footnotes":""},"class_list":["post-9005","page","type-page","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/9005","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9005"}],"version-history":[{"count":14,"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/9005\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9416,"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/9005\/revisions\/9416"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2823"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9005"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}