{"id":8967,"date":"2023-12-15T09:25:50","date_gmt":"2023-12-15T08:25:50","guid":{"rendered":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/?page_id=8967"},"modified":"2025-12-18T13:35:55","modified_gmt":"2025-12-18T12:35:55","slug":"schizofrenia-si-dependenta","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/schizofrenia-si-dependenta\/","title":{"rendered":"Schizofrenia \u0219i dependen\u021ba"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/div>

Schizofrenia \u0219i dependen\u021ba<\/h1>

Persoanele care consum\u0103 abuziv droguri dezvolt\u0103 simptome care seam\u0103n\u0103 foarte mult cu simptomele de schizofrenie \u0219i, \u00een anumite cazuri, abuzul de droguri poate crea mediul propice pentru declan\u0219area bolii.

Multe popula\u021bii de bolnavi psihici se confrunt\u0103 cu rate mai mari de practicare patologic\u0103 a jocurilor de noroc, inclusiv cei cu tulbur\u0103ri de dispozi\u021bie sau generate de consumul de substan\u021be.

Acest raport analizeaz\u0103 rela\u021bia dintre schizofrenie \u0219i comportamentele \u00eenclinate spre dependen\u021b\u0103, cum ar fi alcoolul, drogurile \u0219i dorin\u021ba patologic\u0103 de a juca jocuri de noroc.<\/p><\/a>

<\/p><\/div>

\"\"<\/div><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n

Schizofrenia \u0219i tulbur\u0103rile de personalitate se suprapun adeseori cu dependen\u021ba de droguri sau alcool1<\/sup>. Drogurile, alcoolul \u0219i comportamentele dependente, cum ar fi dorin\u021ba compulsiv\u0103 de a juca jocuri de noroc, sunt adeseori utilizate drept mecanisme disfunc\u021bionale de adaptare pentru a ajuta persoana s\u0103 fac\u0103 mai bine fa\u021b\u0103 simptomelor bolii2<\/sup>. Cu c\u00e2t o persoan\u0103 folose\u0219te mai mult substan\u021bele pentru a face fa\u021b\u0103 simptomelor, cu at\u00e2t este mai mare riscul de a dezvolta dependen\u021b\u01032<\/sup>.

Studiile arat\u0103 c\u0103 aproximativ jum\u0103tate din cei care sufer\u0103 de afec\u021biuni psihiatrice se confrunt\u0103 \u0219i cu problema abuzului de substan\u021be \u0219i\/sau pot dezvolta o dependen\u021b\u0103 de droguri sau alcool ulterior \u00een timpul vie\u021bii3<\/sup>. S-a raportat c\u0103 peste 8 milioane de adul\u021bi (3,4% din num\u0103rul total de adul\u021bi) cu afec\u021biuni psihiatrice consum\u0103 abuziv droguri \u0219i\/sau alcool, \u00een timp ce 2,6 milioane de adul\u021bi au dezvoltat afec\u021biuni psihiatrice grave concomitente \u0219i probleme privind consumul de substan\u021be \u00een ultimul an3<\/sup>.

Cu toate acestea, anumite dovezi arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 o rela\u021bie de cauzalitate \u00eentre utilizarea anumitor droguri \u0219i simptomele de schizofrenie4<\/sup>. De exemplu, dietilamida acidului lisergic (LSD) \u0219i alte substan\u021be halucinogene pot dezvolta cazuri active ale bolii5<\/sup>, \u00een timp ce marijuana poate determina debutul schizofreniei la anumite persoane datorit\u0103 principalului s\u0103u ingredient activ, tetrahidrocanabinol (THC)6<\/sup>. THC exercit\u0103 un efect puternic asupra creierului, care are un rol esen\u021bial \u00een capacitatea omului de a ra\u021biona \u0219i genera sau accesa amintiri.

C\u00e2nd oamenii, indiferent de s\u0103n\u0103tatea lor mintal\u0103, fumeaz\u0103 sau ingereaz\u0103 marijuana, se confrunt\u0103 cu dezorganizare \u0219i func\u021bionare alterat\u0103 a creierului \u0219i ulterior dezvolt\u0103 versiuni temporare ale unor simptome asociate de regul\u0103 cu schizofrenia6<\/sup>. \u00cen timp, efectele neurologice ale drogului pot cre\u0219te posibilitatea dezvolt\u0103rii bolii \u00een sine, \u00een special la persoanele cu alte riscuri semnificative de schizofrenie7<\/sup>.

\u00cen plus, consumul de alcool supune persoana unui risc ridicat de probleme acute sau cronice \u0219i poate induce episoade psihotice sau poate agrava o afec\u021biune psihic\u01038<\/sup>. Abuzul de alcool cre\u0219te posibilitatea de dezvoltare a schizofreniei, mai mult dec\u00e2t o fac substan\u021bele halucinogene9<\/sup>.

\u00cen acela\u0219i timp, persoanele cu schizofrenie care consum\u0103 alcool sau substan\u021be ilegale, sunt mai pu\u021bin motivate s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe comportamentul privind consumul de substan\u021be, prezint\u0103 recidive mai frecvente ale consumului de substan\u021be \u0219i renun\u021b\u0103 \u00een procent mai mare la tratamente10<\/sup>. Dat\u0103 fiind proeminen\u021ba deficitelor motiva\u021bionale, asocierea acestora cu schizofrenia11<\/sup> \u0219i posibila asociere dintre motiva\u021bia sc\u0103zut\u0103 \u0219i consumul continuu de substan\u021be10<\/sup>, pierderea motiva\u021biei poate fi unul dintre cei mai importan\u021bi factori care influen\u021beaz\u0103 recuperarea redus\u0103 \u00een r\u00e2ndul celor care au boala \u0219i abuzeaz\u0103 de alcool \u0219i substan\u021be interzise.

\u00cen plus, mai multe studii au sugerat apari\u021bia concomitent\u0103 a afec\u021biunilor psihice \u0219i a tulbur\u0103rilor de control al impulsurilor, inclusiv jocurile de noroc patologice12-14<\/sup>. Dorin\u021ba patologic\u0103 de a juca jocuri de noroc este asociat\u0103 cu arestul, \u00eencarcerarea \u0219i alte m\u0103suri adverse privind s\u0103n\u0103tatea \u00een e\u0219antioanele comunitare14<\/sup>. Dat fiind num\u0103rul mare de evenimente personale adverse, cum ar fi problemele financiare \u0219i familiale generate de dorin\u021ba de a juca jocuri de noroc, se preconizeaz\u0103 c\u0103 persoanele cu schizofrenie ar prezenta un risc ridicat de recidiv\u0103 \u0219i internare datorit\u0103 vulnerabilit\u0103\u021bii lor ridicate la stres14<\/sup>.

Trebuie re\u021binut faptul c\u0103 anumite rapoarte au confirmat existen\u021ba dorin\u021bei patologice de a juca jocuri de noroc la pacien\u021bii psihiatrici pe linie ereditar\u010315<\/sup>. Cu toate acestea, \u00eenc\u0103 nu este posibil s\u0103 se determine dac\u0103 existen\u021ba lor simultan\u0103 este mai probabil s\u0103 se produc\u0103 din cauza factorilor genetici, a influen\u021belor mediului sau din ambele motive16<\/sup>. Datele epidemiologice sugereaz\u0103 c\u0103 juc\u0103torii patologici, care sunt mai predispu\u0219i s\u0103 dezvolte schizofrenie ulterior \u00een via\u021b\u0103, tind s\u0103 fie b\u0103rba\u021bi, tineri \u0219i posibil cu situa\u021bie socioeconomic\u0103 inferioar\u010317,18<\/sup>.

De\u0219i regimurile cu medica\u021bie multipl\u0103 \u0219i comportamentale au fost analizate \u00een ceea ce prive\u0219te tratarea dorin\u021bei patologice de a juca jocuri de noroc, studiile tind s\u0103 exclud\u0103 pacien\u021bii cu afec\u021biuni psihotice19<\/sup>.

Clinicienii trebuie s\u0103 filtreze posibilele probleme legate de dorin\u021ba de a juca jocuri de noroc la pacien\u021bii cu schizofrenie, \u00een special la cei care sunt \u00een recuperare sau care consum\u0103 \u00een prezent \u00een mod abuziv droguri \u0219i\/sau alcool. Exist\u0103 o mare nevoie de studii suplimentare privind riscul poten\u021bial \u0219i m\u0103surile de protec\u021bie pentru problem\u0103 \u0219i dorin\u021ba patologic\u0103 de a juca jocuri de noroc la pacien\u021bii care sufer\u0103 de tulbur\u0103ri psihotice, \u00een timp ce trebuie analizate \u0219i terapiile eficiente pentru ace\u0219ti pacien\u021bi.

\u00cen cele din urm\u0103 s-a raportat asocierea clar\u0103 dintre o gam\u0103 variat\u0103 de tipuri de abuz de substan\u021be sau alcool \u0219i riscul crescut de a dezvolta schizofrenie ulterior \u00een via\u021b\u0103, chiar dac\u0103 nu se poate determina \u00eenc\u0103 \u00een mod clar o rela\u021bie de cauzalitate. Parte a cercet\u0103rii continue privind interven\u021biile necesare pentru a se \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi rezultatele consumului de substan\u021be \u00een schizofrenie, o concentrare mai puternic\u0103 pe deficitele motiva\u021bionale sau rela\u021bia dintre motiva\u021bie \u0219i consumul de substan\u021be poate facilita eforturile direc\u021bionate c\u0103tre \u00een\u021belegerea rela\u021biilor dintre acestea \u0219i ameliorarea rezultatelor tratamentului.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n

Referinte<\/p>

  1. https:\/\/www.psychologytoday.com\/us\/conditions\/co-occurring-disorders<\/a><\/li>
  2. Batel. Eur Psychiatr. 2000; 15(2):115-122.<\/li>
  3. https:\/\/www.samhsa.gov\/data\/sites\/default\/files\/NSDUH-FFR1-2016\/NSDUH-FFR1-2016.htm#summary<\/a> <\/li>
  4. Shah and Gonzalez-Maeso. ACS Chem Neurosci. 2019; 10(7):3068-3077.<\/li>
  5. Muller and Borgwardt. Swiss Med Wkly. 2019; 149:w20124.<\/li>
  6. Arendt et al. BJP 2005, 187:510-515.<\/li>
  7. Mauri. Dual Diagn Open Acc 2016; 1:11.<\/li>
  8. Vuorilehto et al. Psychol Med. 2009; 39:1697-1707.<\/li>
  9. Nielsen et al. 2017; 47 (9):1668-1677<\/li>
  10. Horsfall et al. Harv Rev Psychiatry. 2009; 17(1):24-34.<\/li>
  11. Fervaha et al. JAMA Psychiatry. 2014 Sep; 71(9):1058-65<\/li>
  12. Templer et al. Comprehensive Psychiatry. 1993;34(5):347\u2013351.<\/li>
  13. Grant et al. Am J Psychiatry.\u00a02005 Nov;162(11):2184\u20132188.\u00a0<\/li>
  14. Schrerer et al. Arch Gen Psychiatry. 2005;62:677\u2013683.<\/li>
  15. Raylu et al. Clin Psychol Rev. 2002;22:1009\u20131061.<\/li>
  16. Borras and Huguelet. The American Journal on Addictions. 2007; 16:269-271.<\/li>
  17. Shaffer et al. Can J Public Health. 2001; 92(3):168-72.<\/li>
  18. National Research Council. Pathological Gambling: A Critical Review. Washington, DC: National Academy Press; 1999.<\/li>
  19. Grant et al. Oxford University Press; 2007. pp. 561\u2013578.<\/li><\/ol><\/div><\/div>\n\n\n\n\n
    \n\t\t
    \n\t\t\tShare<\/span>\n\t\t\t<\/a>\n\t\t\t<\/a>\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Share<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"page-fullwidth.php","meta":{"rea_page_title_signed_in_meta_block_field":"SCHIZOFRENIA \u0218I DEPENDEN\u021aA","rea_page_title_signed_out_meta_block_field":"SCHIZOFRENIA \u0218I DEPENDEN\u021aA","rea_page_description_signed_in_meta_block_field":"","rea_page_description_signed_out_meta_block_field":"","rea_page_footer_id_meta_block_field":"","rea_page_footer_date_meta_block_field":"","rank_math_lock_modified_date":false,"footnotes":""},"class_list":["post-8967","page","type-page","status-publish","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8967","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8967"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8967\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9417,"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/8967\/revisions\/9417"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.md\/public\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8967"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}