Prezentare generală
Schizofrenia se poate defini drept o boală mintală severă, care afectează comportamentele, gândurile și emoțiile. Puteți observa primele simptome în perioada adolescenței sau a vârstei adulte, dar de fapt începe cu mult mai devreme1.
Bărbații sunt mult mai predispuși să prezinte simptome în jurul vârstei de 15 – 25 de ani, în timp ce la femei apar de regulă mai târziu (35 – 45 de ani). Cu toate acestea, schizofrenia este diagnosticată consecvent în toate culturile și sexele2.
Peste 21 de milioane de oameni au schizofrenie la nivel mondial și este mai frecventă la bărbați decât la femei3.
Cauze și simptome
În final, cauza clară a schizofreniei este necunoscută. Cu toate acestea, există anumite elemente cunoscute ca având un rol important, de exemplu: factorii prenatali, consumul de droguri și factorii sociali4-7.
Factorii asociați stilului de viață au fost asociați și cu un risc crescut de a dezvolta schizofrenie. De exemplu, consumul de canabis4 sau factorii sociali cum ar fi creșterea într-un oraș mare sau evenimente extrem de emoționante în viața cuiva, s-au asociat cu această boală5-7.
Relația dintre consumul de canabis și psihoză a fost studiată foarte mult. Există cercetări care sugerează că utilizarea canabisului crește posibilitatea de schizofrenie și că subiecții cu boli mintale tind să folosească mai mult marijuana, iar cei predispuși la psihoze sunt mai susceptibili să consume marijuana decât populația generală13. Un articol foarte recent din 2019 publicat în The Lancet afirmă că 30% din primele episoade de psihoză trăite în Londra și 50% din cele trăite în Amsterdam ar fi putut fi prevenite dacă în aceste orașe nu ar fi fost disponibil canabis concentrat14.
Riscul de schizofrenie este mai mare în familie, parțial deoarece ar putea exista factori genetici subiacenți schizofreniei6,7,9. Cu toate acestea, impactul genelor depinde și de interacțiunea acestora cu mediul, astfel încât genetica în sine nu poate fi asociată cu dezvoltarea schizofreniei6.
Unele anomalii fizice din anatomia și funcționarea creierului pot avea la rândul lor efect asupra apariției bolii10.
Cercetarea a arătat că la persoanele cu schizofrenie, dezvoltarea cerebrală este afectată în perioada adolescenței10. Aceasta pare să se desfășoare în două moduri posibile:
Neuronii din creieri sunt conectați în rețele care sunt importante pentru funcționarea și dezvoltarea creierului. În zona frontală a creierului, denumită cortex prefrontal, ramurile neuronale exterioare (denumite sinapse și dendite) pot fi expuse unui „pruning”(deconectare neuronală) excesiv, care întrerupe conexiunile normale din cadrul rețelei. Pruning-ul este un fenomen normal, dar este mai accentuat la persoanele cu schizofrenie6.
Neuronii comunică între ei folosind neurotransmițători, substanțe chimice care transportă mesajul în creier. Reglarea necorespunzătoare a neurotransmițătorilor poate duce la o transmitere defectuoasă a mesajului și poate afecta dezvoltarea creierului. La persoanele cu schizofrenie, unii neurotransmițători par să aibă o activitate neobișnuită: dopamina, serotonina și glutamatul6,11.
Schizofrenia are o gamă largă de simptome care pot fi identificate, dar în cele din urmă pot fi grupate în categorii: pozitive (cum ar fi halucinațiile și delirul), negative (asociate unui nivel de expresivitate și motivație redus) și cognitive (dificultăți în organizarea gândurilor și stabilirea planurilor)12.
Clasificarea ICD-10 a bolilor mintale și comportamentale
Referinte
- ICD-10 Classification of Mental and Behavioural Disorders https://icd.who.int/browse10/2016/en#/F20. Accessed July 2019
- Mathews M. Schizophrenia and Acute Psychosis. August 2013
- WHO schizophrenia fact sheet https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/schizophrenia. Accessed July 2019
- Haller CS, Padmanabhan JL, Lizano P, Torous J, Keshavan M. Recent advances in understanding schizophrenia. F1000Prime Rep. 2014 Jul 8;6:57. doi: 10.12703/P6-57. eCollection 2014. Review.
- Klosterkötter J, Schultze-Lutter F, Bechdolf A, Ruhrmann S. Prediction and prevention of schizophrenia: what has been achieved and where to go next? World Psychiatry. 2011;10(3):165–174.
- Sullivan PF, Kendler KS, Neale MC., Schizophrenia as a complex trait: evidence from a meta-analysis of twin studies. Arch Gen Psychiatry. 2003 Dec;60(12):1187-92.
- McGuffin P. Nature and nurture interplay: schizophrenia. Psychiatr Prax. 2004 Nov;31 Suppl 2:S189-93.
- https://www.bbc.co.uk/news/health-12617495 [Accessed July 2019]
- Kety SS. Arch Gen Psychiatry 1994;51(6):442-55
- https://www.nhs.uk/conditions/schizophrenia/causes/ [Accessed July 2019]
- Brisch et al. The Role of Dopamine in Schizophrenia from a Neurobiological and Evolutionary Perspective: Old Fashioned, but Still in Vogue Front Psychiatry. 2014; 5: 47
- NIH. Mental Health Information. Schizophrenia. https://www.nimh.nih.gov/health/topics/schizophrenia/index.shtml Accessed July 2019
- Psychol Med. 2017 Apr;47(5):971-980. doi: 10.1017/S0033291716003172. Epub 2016 Dec 8. Assessing causality in associations between cannabis use and schizophrenia risk: a two-sample Mendelian randomization study. Gage SH, Jones HJ, Burgess S, Bowden J, Davey Smith G, Zammit S, Munafò MR.
- The Lancet Psychiatry, VOLUME 6, ISSUE 5, P427-436, MAY 01, 2019. The contribution of cannabis use to variation in the incidence of psychotic disorder across Europe (EU-GEI): a multicentre case-control study. Marta Di Forti, PhD , Diego Quattrone, MD, Giada Tripoli, MSc,Charlotte Gayer-Anderson, PhD, Harriet Quigley, MD et al
Despre simptomele schizofreniei
Oamenii cu schizofrenie pot prezenta o serie de simptome, care le pot afecta calitatea vieții.¹ De regulă, aceste simptome apar la o vârstă fragedă,
continuă…Schizofrenia – mituri și adevăruri
Poate aveți deja idei preconcepute privind schizofrenia, dar știți să deosebiți miturile de realitate? Explorați miturile frecvente legate de schizofrenie și ad
continuă…
