Vizitează această secțiune

Schizofrenia și dependența

Persoanele care consumă abuziv droguri dezvoltă simptome care seamănă foarte mult cu simptomele de schizofrenie și, în anumite cazuri, abuzul de droguri poate crea mediul propice pentru declanșarea bolii.

Multe populații de bolnavi psihici se confruntă cu rate mai mari de practicare patologică a jocurilor de noroc, inclusiv cei cu tulburări de dispoziție sau generate de consumul de substanțe.

Acest raport analizează relația dintre schizofrenie și comportamentele înclinate spre dependență, cum ar fi alcoolul, drogurile și dorința patologică de a juca jocuri de noroc.

Schizofrenia și tulburările de personalitate se suprapun adeseori cu dependența de droguri sau alcool1. Drogurile, alcoolul și comportamentele dependente, cum ar fi dorința compulsivă de a juca jocuri de noroc, sunt adeseori utilizate drept mecanisme disfuncționale de adaptare pentru a ajuta persoana să facă mai bine față simptomelor bolii2. Cu cât o persoană folosește mai mult substanțele pentru a face față simptomelor, cu atât este mai mare riscul de a dezvolta dependență2.

Studiile arată că aproximativ jumătate din cei care suferă de afecțiuni psihiatrice se confruntă și cu problema abuzului de substanțe și/sau pot dezvolta o dependență de droguri sau alcool ulterior în timpul vieții3. S-a raportat că peste 8 milioane de adulți (3,4% din numărul total de adulți) cu afecțiuni psihiatrice consumă abuziv droguri și/sau alcool, în timp ce 2,6 milioane de adulți au dezvoltat afecțiuni psihiatrice grave concomitente și probleme privind consumul de substanțe în ultimul an3.

Cu toate acestea, anumite dovezi arată că există o relație de cauzalitate între utilizarea anumitor droguri și simptomele de schizofrenie4. De exemplu, dietilamida acidului lisergic (LSD) și alte substanțe halucinogene pot dezvolta cazuri active ale bolii5, în timp ce marijuana poate determina debutul schizofreniei la anumite persoane datorită principalului său ingredient activ, tetrahidrocanabinol (THC)6. THC exercită un efect puternic asupra creierului, care are un rol esențial în capacitatea omului de a raționa și genera sau accesa amintiri.

Când oamenii, indiferent de sănătatea lor mintală, fumează sau ingerează marijuana, se confruntă cu dezorganizare și funcționare alterată a creierului și ulterior dezvoltă versiuni temporare ale unor simptome asociate de regulă cu schizofrenia6. În timp, efectele neurologice ale drogului pot crește posibilitatea dezvoltării bolii în sine, în special la persoanele cu alte riscuri semnificative de schizofrenie7.

În plus, consumul de alcool supune persoana unui risc ridicat de probleme acute sau cronice și poate induce episoade psihotice sau poate agrava o afecțiune psihică8. Abuzul de alcool crește posibilitatea de dezvoltare a schizofreniei, mai mult decât o fac substanțele halucinogene9.

În același timp, persoanele cu schizofrenie care consumă alcool sau substanțe ilegale, sunt mai puțin motivate să își schimbe comportamentul privind consumul de substanțe, prezintă recidive mai frecvente ale consumului de substanțe și renunță în procent mai mare la tratamente10. Dată fiind proeminența deficitelor motivaționale, asocierea acestora cu schizofrenia11 și posibila asociere dintre motivația scăzută și consumul continuu de substanțe10, pierderea motivației poate fi unul dintre cei mai importanți factori care influențează recuperarea redusă în rândul celor care au boala și abuzează de alcool și substanțe interzise.

În plus, mai multe studii au sugerat apariția concomitentă a afecțiunilor psihice și a tulburărilor de control al impulsurilor, inclusiv jocurile de noroc patologice12-14. Dorința patologică de a juca jocuri de noroc este asociată cu arestul, încarcerarea și alte măsuri adverse privind sănătatea în eșantioanele comunitare14. Dat fiind numărul mare de evenimente personale adverse, cum ar fi problemele financiare și familiale generate de dorința de a juca jocuri de noroc, se preconizează că persoanele cu schizofrenie ar prezenta un risc ridicat de recidivă și internare datorită vulnerabilității lor ridicate la stres14.

Trebuie reținut faptul că anumite rapoarte au confirmat existența dorinței patologice de a juca jocuri de noroc la pacienții psihiatrici pe linie ereditară15. Cu toate acestea, încă nu este posibil să se determine dacă existența lor simultană este mai probabil să se producă din cauza factorilor genetici, a influențelor mediului sau din ambele motive16. Datele epidemiologice sugerează că jucătorii patologici, care sunt mai predispuși să dezvolte schizofrenie ulterior în viață, tind să fie bărbați, tineri și posibil cu situație socioeconomică inferioară17,18.

Deși regimurile cu medicație multiplă și comportamentale au fost analizate în ceea ce privește tratarea dorinței patologice de a juca jocuri de noroc, studiile tind să excludă pacienții cu afecțiuni psihotice19.

Clinicienii trebuie să filtreze posibilele probleme legate de dorința de a juca jocuri de noroc la pacienții cu schizofrenie, în special la cei care sunt în recuperare sau care consumă în prezent în mod abuziv droguri și/sau alcool. Există o mare nevoie de studii suplimentare privind riscul potențial și măsurile de protecție pentru problemă și dorința patologică de a juca jocuri de noroc la pacienții care suferă de tulburări psihotice, în timp ce trebuie analizate și terapiile eficiente pentru acești pacienți.

În cele din urmă s-a raportat asocierea clară dintre o gamă variată de tipuri de abuz de substanțe sau alcool și riscul crescut de a dezvolta schizofrenie ulterior în viață, chiar dacă nu se poate determina încă în mod clar o relație de cauzalitate. Parte a cercetării continue privind intervențiile necesare pentru a se îmbunătăți rezultatele consumului de substanțe în schizofrenie, o concentrare mai puternică pe deficitele motivaționale sau relația dintre motivație și consumul de substanțe poate facilita eforturile direcționate către înțelegerea relațiilor dintre acestea și ameliorarea rezultatelor tratamentului.

Referinte

  1. https://www.psychologytoday.com/us/conditions/co-occurring-disorders
  2. Batel. Eur Psychiatr. 2000; 15(2):115-122.
  3. https://www.samhsa.gov/data/sites/default/files/NSDUH-FFR1-2016/NSDUH-FFR1-2016.htm#summary
  4. Shah and Gonzalez-Maeso. ACS Chem Neurosci. 2019; 10(7):3068-3077.
  5. Muller and Borgwardt. Swiss Med Wkly. 2019; 149:w20124.
  6. Arendt et al. BJP 2005, 187:510-515.
  7. Mauri. Dual Diagn Open Acc 2016; 1:11.
  8. Vuorilehto et al. Psychol Med. 2009; 39:1697-1707.
  9. Nielsen et al. 2017; 47 (9):1668-1677
  10. Horsfall et al. Harv Rev Psychiatry. 2009; 17(1):24-34.
  11. Fervaha et al. JAMA Psychiatry. 2014 Sep; 71(9):1058-65
  12. Templer et al. Comprehensive Psychiatry. 1993;34(5):347–351.
  13. Grant et al. Am J Psychiatry. 2005 Nov;162(11):2184–2188. 
  14. Schrerer et al. Arch Gen Psychiatry. 2005;62:677–683.
  15. Raylu et al. Clin Psychol Rev. 2002;22:1009–1061.
  16. Borras and Huguelet. The American Journal on Addictions. 2007; 16:269-271.
  17. Shaffer et al. Can J Public Health. 2001; 92(3):168-72.
  18. National Research Council. Pathological Gambling: A Critical Review. Washington, DC: National Academy Press; 1999.
  19. Grant et al. Oxford University Press; 2007. pp. 561–578.
Share
Login to Unlock

Se poate trata schizofrenia?

După un diagnostic de schizofrenie, medicul va discuta cu persoana diagnosticată pentru a începe un plan de tratament. După ce începe tratamentul

continuă…
Login to Unlock

Cum se diagnostichează schizofrenia…

Diagnosticarea nu este posibilă înaintea primelor simptome psihotice acute, în conformitate cu liniile directoare actualizate. Cu toate acestea, detectarea semn

continuă…
Se afișează 0 rezultate.
Conectați-vă pentru a vedea încă 0 rezultat(e).