Cum se dezvoltă schizofrenia?

Deoarece schizofrenia nu se dezvoltă urmând un anumit tipar, cel mai bun mod de a descrie evoluția bolii este în faze.

Există trei faze principale – o fază prodromală, o fază acută și o fază stabilă^1,2.
Termenul prodromal se referă la o perioadă care apare înaintea primului episod acut. Faza prodromală se referă la perioada dinaintea primului episod de psihoză și poate dura oricât, între câteva zile și 18 luni. În această fază, o persoană cu schizofrenie poate prezenta anumite acțiuni sau comportamente neobișnuite, se poate confrunta cu anumite probleme de memorie, probleme de concentrare sau dificultăți de comunicare sau participare la activitățile sociale².

De regulă, după faza prodromală începe faza acută. În acest timp, o persoană cu schizofrenie poate dezvolta anumite simptome pozitive cum ar fi halucinațiile sau delirul, care îi pot provoca un grad ridicat de disconfort.

De regulă, episodul acut este rezolvat cu ajutor farmacologic și psihologic, iar simptomele se reduc sau, în majoritatea cazurilor, dispar complet. Pot rămâne anumite simptome negative (de exemplu, interesul redus privind activitățile zilnice sau evenimentele sociale). Această fază poate dura câțiva ani. Aceasta se poate denumi faza stabilă².

Unele persoane se pot confrunta cu faza acută pe toată durata vieții – din nou, aceasta se poate gestiona cu medicație și asistență psihologică.

În funcție de faze, se pare că schizofrenia are un tipar foarte predictibil – dar, din nefericire, are un curs unic al bolii și fiecare persoană poate urma diferite tipare de episoade și tipuri de simptome. Episoadele acute cu simptome pozitive pot fi foarte scurte pentru anumite persoane sau pot dura câțiva ani la alte persoane. Unele persoane cu schizofrenie nu prezintă nicio perioadă prodromală evidentă – diagnosticul apare doar după primul episod brusc și acut².

În imaginea de mai jos puteți vedea cum ajunge o persoană cu schizofrenie în oricare dintre cele patru tipare de boală. După un episod acut, una din cinci persoane nu prezintă niciodată un alt simptom pe toată durata vieții. În schimb, patru din cinci persoane vor mai prezenta episoade acute în timp. Aceasta nu înseamnă că toate episoadele acute viitoare vor avea aceeași intensitate și poate trece mult timp între episoade.