Efectele administrării de cariprazină asupra simptomelor negative primare și secundare: problema pseudo-specificității
- Cariprazina este eficientă în cazul unei game largi de simptome de schizofrenie, inclusiv simptomele negative1,5-7
- Așa cum se arată în studiul cu cariprazină pentru simptomele negative, controlarea simptomelor negative nu este atribuită unei îmbunătățiri a controlului asupra simptomelor pozitive1
- De asemenea, controlarea simptomelor negative nu este atribuită unei îmbunătățiri a controlului asupra simptomelor depresive1
- De asemenea, controlarea simptomelor negative nu este atribuită unei ameliorări a EPS1
În această secțiune
Ce este problema pseudo-specificității?
Deși cariprazina este primul și singurul antipsihotic care și-a dovedit eficacitatea față de un alt antipsihotic într-un studiu pe scară largă, creat pentru a evalua pacienții cu schizofrenie cu simptome negative predominante, persistente1, mai multe antipsihotice și-au dovedit eficacitatea împotriva simptomelor negative versus placebo sau alte antipsihotice în studiile pe pacienți cu simptome generale de schizofrenie2.
Așadar, care este diferența?
Din nefericire, ameliorarea simptomelor negative, care apare în timpul unei exacerbări a schizofreniei, este ambiguă și nu demonstrează un efect real al tratamentului împotriva simptomelor negative. Motivul are legătură cu distincția dintre simptomele negative primare (mai exact, intrinseci schizofreniei) și cele secundare (mai exact, cele care apar din cauza sau care sunt determinate de alți factori; pot răspunde la tratarea cauzei subiacente). Includerea pacienților cu simptome negative secundare în studiile clinice duce la complicații și interpretări eronate privind ce este și ce nu este efect terapeutic direct asupra simptomelor negative.
Dacă pacienții nu sunt stabili și sunt prezente simptome negative secundare, este posibil ca ameliorarea aparentă a simptomelor negative să se datoreze în fapt ameliorării simultane a simptomelor din alte domenii (mai exact, simptome de depresie, psihoză, extrapiramidale) și nu ameliorării simptomelor negative în sine3.
Această enigmă este denumită pseudo-specificitate.
Cum se pot demonstra efectele reale ale tratamentului asupra simptomelor negative?
Un studiu cu design corect pentru evaluarea simptomelor negative în schizofrenie trebuie să demonstreze că o ameliorare a simptomelor negative nu este legată de îmbunătățirea altor domenii psihopatologice care poate afecta evaluarea simptomelor negative4. Acest lucru se poate obține dacă se utilizează criterii de includere și excludere specifice și măsurători ale rezultatului care să evalueze modificările privind simptomele, care pot justifica modificarea pseudo-specifică.
În studiul pentru simptomele negative cu cariprazină versus risperidonă1 au putut participa pacienți adulți (18 – 65 ani) cu diagnostic de schizofrenie și simptome negative predominante confirmate și nivel redus de simptome pozitive. Au trebuit îndeplinite criterii de includere și excludere stringente pentru a se asigura că modificarea simptomelor negative a fost reală și nu rezultatul unui efect pseudo-specific1.
| Criterii generale de includere1 |
| Pacienții trebuiau să fie într-o stare stabilă timp de cel puțin 6 luni înainte de screening (mai exact, nici o internare într-un spital de psihiatrie, fără exacerbări sau detenție) |
| Simptome negative predominante timp de 6 luni (pe baza fișelor medicale sau opinia investigatorului) |
| Scor al factorilor PANSS pentru simptome negative (PANSS-FSNS) scor ≥ 24 la screening și în timpul introducerii |
| Scor ≥ 4 la cel puțin 2 din 3 elemente PANSS negative de bază (afect plat, retragere socială pasivă sau apatică, lipsa spontaneității și fluxului conversațional) |
| Scor PANSS-FSNS care a deviat cu mai puțin de 25% față de scorul de la screening în timpul unei perioade de introducere |
| Criterii generale de excludere |
| Stare instabilă |
| Scor al factorului PANSS pentru simptome pozitive (PANSS-FSPS) ≥ 16 |
| Creștere a scorului PANSS_FSNS de 25% sau peste în timpul unei perioade de introducere |
| Criterii specifice de excludere pentru pseudospecificitate |
| Simptome pozitive: scor ≥ 4 la 2 sau mai multe elemente PANSS pozitive: delir, comportament halucinant, grandoare, suspiciune sau conținut neobișnuit al gândurilor |
| Simptome depresive moderate sau severe: scor total pe scala depresiei Calgary pentru schizofrenie (CDSSS) > 6 |
| Parkinsonism relevant clinic: opinia investigatorului sau scor > 3 pentru suma primelor opt elemente din scala Simpson-Angus [SAS] |
Ameliorarea simptomelor negative = modificare mică a măsurătorilor privind pseudo-specificitatea1
Nu s-a observat nicio diferență între cariprazină și risperidonă la modificarea față de valoarea inițială în PANSS-FSPS, demonstrând că rezultatele privind simptomele negative nu se datorează ameliorării simptomelor pozitive.
Ameliorarea reală a simptomelor negative
Referință: Németh, G. et al. Cariprazine versus risperidone monotherapy for treatment of predominant negative symptoms in patients with schizophrenia: a randomised, double-blind, controlled trial. Lancet 389, 1103–13 (2017)1 (Elaborare grafică a datelor din text)
În mod colectiv, aceste rezultate exclud efectele indirecte legate de ameliorarea simptomelor pozitive, depresive sau extrapiramidale ca factor al ameliorării simptomelor negative, indicând faptul că ameliorarea simptomelor negative cu cariprazină nu a fost un efect pseudo-specific9.
COD: 300020/R11. Submitted to AIFA 16/04/2020
Lancet
Cariprazine versus risperidone monotherapy for treatment of predominant negative symptoms in patients with schizophrenia: a randomised, double-blind, controlled trial.
Referințe
- Németh, G. et al. Cariprazine versus risperidone monotherapy for treatment of predominant negative symptoms in patients with schizophrenia: a randomised, double-blind, controlled trial. Lancet 389, 1103–1113 (2017).
- Krause, M. et al. Antipsychotic drugs for patients with schizophrenia and predominant or prominent negative symptoms: a systematic review and meta-analysis. Eur. Arch. Psychiatry Clin. Neurosci. 268, 625–639 (2018).
- Buchanan, R. W., Breier, A., Kirkpatrick, B., Ball, P. & Carpenter, W. T. Positive and negative symptom response to clozapine in schizophrenic patients with and without the deficit syndrome. Am. J. Psychiatry 155, 751–760 (1998).
- Marder, S. R., Daniel, D. G., Alphs, L., Awad, A. G. & Keefe, R. S. E. Methodological issues in negative symptom trials. Schizophr. Bull. 37, 250–254 (2011).
- Durgam, S. et al. An evaluation of the safety and efficacy of cariprazine in patients with acute exacerbation of schizophrenia: A phase II, randomized clinical trial. Schizophr. Res. 152, 450–457 (2014).
- Kane, J. M. et al. Efficacy and Safety of Cariprazine in Acute Exacerbation of Schizophrenia: Results from an International, Phase III Clinical Trial. J. Clin. Psychopharmacol. 35, 367–373 (2015).
- Durgam, S. et al. Cariprazine in acute exacerbation of schizophrenia: A fixed-dose, phase 3, randomized, double-blind, placebo- and active-controlled trial. J. Clin. Psychiatry 76, e1574-82 (2015).
- RCP Reagila
[dc-hide-content]REAGILA CONTROLEAZĂ SIMPTOMELE NEGA…[/dc-hide-content]PRODUSUL NOSTRU PENTRU SIMPTOMELE N…
[dc-hide-content]Simptomele negative ale schizofreniei pot apărea ca simptome primare dacă fac parte din patopsihologia subiacentă a schizofreniei sau ca simptome secundare care[/dc-hide-content]Simptomele negative ale schizofreniei pot apărea ca simptome primare dacă fac parte din patopsihologia subiacentă a schizofreniei sau ca simptome secundare care
continuă…[dc-hide-content]REAGILA ȘI FUNCȚIONAREA ZILNICĂ[/dc-hide-content]PRODUSUL NOSTRU ȘI FUNCȚIONAREA ZIL…
[dc-hide-content](COD: 300020/R10. Submitted to AIFA 16/04/2020) Ameliorarea simptomelor negative trebuie însoțită de funcționarea îmbunătățită a pacientului, pentru ca schimbar[/dc-hide-content]Ameliorarea simptomelor negative trebuie însoțită de funcționarea îmbunătățită a pacientului, pentru ca schimbarea să fie considerată relevantă clinic la pacien
continuă…