Adeseori folosim termenul „stigmat” pentru a face trimitere la orice atribut, trăsătură sau afecțiune care marchează o persoană ca fiind inacceptabil de diferită față de persoanele „normale”. Efectele stigmatului la pacienții cu boli psihiatrice sunt profunde și larg răspândite¹.

Adeseori, oamenii cu boală mintală severă raportează discriminarea referitoare la condiția lor psihică asociată cu¹:

În mod vital, stigmatul legat de boala mintală are un impact profund asupra persoanelor care solicită tratament și amânarea căutării ajutorului poate exacerba situația. Consecințele creșterii duratei psihozei netratate (DUP) sunt foarte grave; cu cât este mai lungă DUP; cu atât este mai grav rezultatul². În plus, dacă boala este netratată mai mult timp, s-a dovedit că toate tratamentele standard utilizate au un impact redus asupra bolii³.

Pentru a înțelege și mai bine corelația dintre stigmat și implicarea în tratament și funcționalitate în urma unui prim episod de psihoză (FEP), s-a efectuat un studiu pe scară mare în SUA, pe 399 de participanți din 34 de centre medicale comunitare din 21 de state, cu vârste între 16 și 49 de ani¹.

Cercetătorii au folosit instrumente standardizate pentru a evalua diagnosticul (Interviul clinic structurat pentru tulburările de pe axa I a DSM-IV [SCID-IV]), simptomele (Scala Sindromului Pozitiv și Negativ [PANSS]), funcționările psihosociale (Scala privind Calitatea Vieții [QLS]), stigmatul perceput (Scala Stigmatului), starea de bine psihosocială (Scalele Stării de Bine Psihosociale [SPWB]) și recuperarea subiectivă (Măsurarea Recuperării Sănătății Mintale [MHRM]). Studiul s-a bazat pe datele de la vizita inițială colectate în proiectul Recuperarea după Programul de Tratament Precoce al Episodului de Schizofrenie (RAISE-ETP). Persoanele instruite care au condus interviurile au efectuat toate evaluările privind diagnosticul și simptomele.

Rezultatele au arătat că stigmatul a fost legat puternic de starea civilă, unde cei care au fost vreodată căsătoriți au raportat un stigmat mai puternic decât cei care nu au fost niciodată căsătoriți. Cei care locuiau acasă au raportat un stigmat redus față de ceilalți.  Stigmatul perceput a fost foarte puțin semnificativ față de situația angajării, în care șomerii prezentau scoruri mai ridicate privind stigmatul față de cei care aveau un loc de muncă. Stigmatul nu a fost asociat în mod semnificativ cu alte caracteristici demografice, inclusiv vârstă, sex, rasă, etnie și nivel de educație, nici de statutul de student.

De asemenea, s-a raportat că nivelurile mai ridicate de percepție a stigmatizării au fost asociate cu o DUP semnificativ mai lungă atunci când se țineau sub control simptomele psihiatrice. În mod clinic, stigmatul perceput a fost asociat cu depresia, starea de bine și recuperarea independent de severitatea simptomelor, dar nu și cu alte simptome de funcționalitate. Când participanții au fost ulterior stratificați/clasificați în funcție de stigmatizare ridicată/redusă și DUP scurtă/lungă, s-a observat că participanții cu nivel ridicat de stigmatizare și DUP lungă au fost asociați cu depresie mai severă și stare de bine și recuperare agravate comparativ cu cei cu nivel ridicat de stigmatizare și DUP scurtă. În mod contrar, participanții cu stigmatizare redusă au prezentat depresie mai puțin severă și scoruri mai bune privind starea de bine și recuperarea, indiferent de lungimea DUP.

Studiul a demonstrat și că stigmatul perceput a fost asociat cu:

Rezultatele generale din acest studiu subliniază corelația dintre stigmatul perceput și DUP la persoanele cu FEP, care controlează severitatea simptomelor într-un grup mare de pacienți. În plus, rezultatele indică faptul că efectele stigmatului asupra funcției psihosociale se cumulează în intervalul de timp de la declanșarea simptomelor până la inițierea tratamentului. Deși studiul a fost limitat pentru că se folosește o singură măsurare a stigmatului perceput, iar autostigmatizarea nu a fost evaluată direct, este clar că sunt necesare și alte cercetări privind intervențiile care vizează efectele stigmatului asupra stării de bine și funcționării psihosociale la această populație specifică.