Vizitează această secțiune
website for members of the public
                           

Healthcare professionals

Public

Abuzul de substanțe poate genera psihoza?

  • Psihoza este o problemă de sănătate mintală care determină temporar persoana afectată să interpreteze lumea diferit față de cei din jurul său1. Este considerată simptom, fie că provine dintr-o boală mintală severă, o boală fizică sau de pe urma consumului unei substanțe psihoactive2.
  • Episoadele psihotice pot include auzirea sau vederea unor lucruri care nu sunt în fapt prezente (halucinații), convingeri false care pot părea iraționale pentru ceilalți (delir) sau alte experiențe anormale, datorită disfuncției mentale, cum ar fi problemele de memorie și somn, lipsa atenției și vorbirea incoerentă3.

În această secțiune

Ce este psihoza indusă de substanțe?

Psihoza indusă de substanțe poate apărea ca rezultat al abuzului de diferite substanțe psihoactive, cum ar fi canabis, alcool, halucinogene și cocaină4. Utilizarea greșită a acestor substanțe poate produce reacții psihotice similare celor trăite în cazul schizofreniei5.

Gradul de utilizare a acestor substanțe a crescut dramatic, în special în timpul primei adolescențe, când creierul este încă în curs de dezvoltare și poate fi extrem de sensibil la expunerile mediului5. Mai multe studii au arătat că intoxicarea cu substanțe poate produce inițial efecte medii temporare, care se pot agrava odată cu trecerea timpului5-7.

Aproape orice tip de substanțe intoxicante poate produce psihoză, deși specificitatea simptomelor tinde să varieze, în funcție de drogul consumat. Simptomele psihotice pot ceda după ce nu se mai folosește substanța, sau pot persista o perioadă nedefinită de timp, în care este posibilă și dezvoltarea simptomelor de retragere8.

Unele dintre cele mai întâlnite forme de psihoză indusă de droguri includ:

1. Psihoza indusă de canabis.

În timp ce episoadele psihotice apărute în urma aportului de canabis sunt rare, unii utilizatori se pot confrunta cu o cascadă de delir și halucinații, împreună cu sentimente de paranoia și anxietate9. De regulă, simptomele sunt pe termen scurt și se poate preconiza remisia totală9.
 
2. Psihoza indusă de metamfetamine (METH).

Cercetările au arătat că psihoza de la METH este o problemă de sănătate frecventă în rândul utilizatorilor recreaționali9. Cei care fac abuz de metamfetamină pot prezenta stări halucinatorii și delirante înspăimântătoare, care pot dura câteva săptămâni, chiar dacă nu se mai ia drogul10. Utilizatorii de METH recreaționale sunt de două până la trei ori mai predispuși să dezvolte simptome psihotice decât cei care nu utilizează drogul, în special dacă încep să folosească METH la vârste mici10-11.
 
3. Psihoza indusă de cocaină.

Consumul de cocaină poate induce simptome psihotice temporare, exprimate sub formă de paranoia sau halucinații12. Până la jumătate din utilizatorii regulari de cocaină se pot confrunta cu cel puțin câteva episoade psihotice12. Psihoza severă indusă de cocaină poate fi marcată de ostilitate, agresivitate și paranoia extremă12.
 
4. Psihoza indusă de Ecstasy.

Ecstasy și alte substanțe similare au proprietăți neurotoxice și pot declanșa psihoza13. Majoritatea simptomelor sunt pozitive, dar pot fi prezente și simptome negative13.

Cine este supus riscului de a se confrunta cu psihoză indusă de substanțe?

Boala psihotică indusă de droguri este în principal legată de abuzul de substanțe și nu de consumul de substanțe14. În majoritatea cazurilor, persoanele care se confruntă cu aceste simptome sunt fie dependente de aceste substanțe, fie le-au folosit în cantități neobișnuit de mari12.
 
Prevalența episoadelor psihotice are legătură cu:

Anomaliile genetice sau istoricul familial de boli mintale15

Istoricul familial anterior de boli mintale și/sau internare pentru probleme psihiatrice din familie, sunt acceptate la nivel larg ca factori de risc principali pentru astfel de episoade15. Alți factori, cum ar fi variația în funcție de locul nașterii și creștere, istoricul emigrării și situația minoritară continuă să dea naștere controverselor, în ciuda unei baze empirice tot mai robuste16,17. Există dovezi că mediile urbane sunt asociate cu rate mai mari de simptome psihotice18. Emigrarea selectivă în țările vestice poate contribui la o prevalență mai mare a psihozei19. Asocierea dintre starea de emigrant și riscul crescut de psihoză a determinat efectuarea unui volum mare de cercetare; rezultatele din diferite studii referitoare la starea de emigrant indică toate aceeași direcție, că există o prevalență mai mare a psihozei în rândul grupurilor etnice minoritare comparativ cu populația albă18-20.

Sex și vârstă18-20

Majoritatea studiilor afirmă că bărbații și femeile prezintă aceeași tendință de a fi afectați. Este mai probabil ca episoadele psihotice să fie experimentate de bărbați la vârste mai mici comparativ cu femeile, dar această asociere încă nu este clară. O analiză sistematică din Anglia a indicat că prima experiență psihotică apare la o vârstă mai mică la bărbați, adeseori în adolescență și în jurul vârstei de 20 de ani, față de femei20. Nu s-a identificat mecanismul exact21.

Vulnerabilitatea

Mai multe studii au concluzionat ipoteza că există o etiologie genetică comună între utilizarea de canabis și schizofrenie, iar riscul de schizofrenie crește riscul de utilizare de canabis31,32. De asemenea, pacienții cu schizofrenie sau boli similare schizofreniei prezintă o vulnerabilitate crescută privind utilizarea compulsivă de droguri22,23. O altă explicație a incidenței crescute de abuz de substanțe în rândul pacienților cu schizofrenie este ipoteza auto-medicației. Narcoticele sunt utilizate în primul rând pentru a face față simptomelor negative ale bolii, la fel ca utilizarea de droguri, într-o încercare de a reduce disconfortul generat de efectele secundare ale medicației antipsihotice23.

Abuzul de substanțe poate genera schizofrenia?

Există dovezi că psihoza indusă de substanțe este asociată cu dezvoltarea ulterioară a schizofreniei24. Abuzul de substanțe nu determină schizofrenia, dar poate acționa ca declanșator de mediu25. Utilizarea drogurilor cum ar fi cocaina, amfetaminele și canabisul poate crește riscul sau poate chiar induce simptome schizofrenice și/sau le poate agrava severitatea26.

Așa cum s-a menționat mai sus, persoanele cu boli psihotice aleg „auto-medicația” și utilizează alcoolul sau alte droguri pentru a le ajuta să facă față simptomelor de psihoză21,22. În timp ce acestea pot asigura o ameliorare pe termen scurt a simptomelor, alcoolul și alte droguri pot agrava simptomele existente ale unei persoane. În plus, unele persoane consideră că dezvoltă probleme cu alcoolul sau alte droguri deoarece utilizează cantități mai mari și mai frecvent pentru a face față psihozei. Prin urmare, se generează un ciclu în care simptomele psihozei și abuzul de substanțe se alimentează reciproc27.

Ciclul format din simptome de psihoză, pofte și utilizarea de droguri

Ce tratament ar trebui oferit?

Punctul central al tratamentului pentru acești pacienți se axează pe stabilizarea simptomelor psihotice, a ostilității și agitației23.

S-au introdus câteva medicamente antipsihotice și acestea par să fie mai sigure și mai eficiente decât antipsihoticele tipice28. În primele etape ale recuperării, oamenii pot trece de la dezintoxicarea medicală pentru gestionarea sigură a retragerii drogului la internare pentru probleme psihiatrice29. Clinicile pentru dependență și sănătatea mintală oferă programe de tratament persoanelor internate, pentru a ajuta pacienții să ajungă într-o stare de spirit mai stabilă, eliminând în același timp influența substanțelor ilicite care au generat declanșarea deranjantă a simptomelor psihotice26.

După ce se încheie programul, persoana afectată de psihoza indusă de substanțe va continua cu tratament și îngrijire ulterioară ambulatorie28. Metodele de tratament complementare, cum ar fi practicile holistice pentru minte și corp și instruirea pentru deprinderea abilităților esențiale, se pot oferi în funcție de nevoile fiecărui pacient în parte30.

Per total, psihoza indusă de substanțe este un semn de afectare severă a sănătății mintale. Dar cu sprijinul experților și o îngrijire continuă intensivă, persoanele pot depăși cele mai grave simptome și își pot recâștiga capacitatea de a-și gestiona propriile vieți.

Referințe

  1. https://www.nhs.uk/conditions/psychosis/ [accessed on the 17th of October 2019]
  2. https://www.rcpsych.ac.uk/mental-health/parents-and-young-people/young-people/psychosis—for-young-people [accessed on the 17th of October 2019]
  3. Wolfgang and Jürgen. Dialogues Clin Neurosci. 2015; 17(1): 9–18
  4. https://books.google.co.uk/books?hl=en&lr=&id=835HK7S9X1oC&oi=fnd&pg=PA317 [accessed on the 17th of October 2019]
  5. Mauri. Dual Diagn Open Acc 2016; 1:11.
  6. Forti et al. Lancet Psychiatry 2015; 2: 233–238
  7. Fattore. Biol Psychiatry 2016; 79: 539–548
  8. Hang et al. Medicine (Baltimore) 2017; 96(15): e6434.
  9. Arendt et al. BJP 2005, 187:510-515.
  10. McKetin et al. Drug Alcohol Rev. 2010; 29:358–63.
  11. Chen et al. Psychol Med. 2003; 33:1407–14.
  12. Roncero et al. Eur Psychiatry. 2013;28(3):141-6.
  13. Landabaso et al. Eur Addict Res 2002;8:133–140
  14. Bramness et al. BMC Psychiatry. 2012; 12: 221.
  15. O’Donovan et al. Nat Genet. 2008; 40(9):1053-5.
  16. Coid et al. Arch Gen Psychiatry. 2008; 65(11):1250-8.
  17. March et al. Epidemiol Rev. 2008; 30:84-100.
  18. Cheng et al. Psychological Medicine. 2011;41:949–958.
  19. Selten et al. Br J Psychiatry. 2001; 178():367-72.
  20. Kirkbide et al. PLoS One. 2012; 7(3): e31660.
  21. Ringen et al. Acta Psychiatr Scand. 2008; 118(4):297-304.
  22. Ringen et al. Psychol Med. 2008 Sep; 38(9):1241-9.
  23. Winklbaur et al. Dialogues Clin Neurosci. 2006; 8(1): 37–43.
  24. Schoeler et al. Lancet Psychiatry 2016; 3: 215–225.
  25. https://www.nhs.uk/conditions/schizophrenia/causes/ [accessed on the 17th of October 2019]
  26. https://www.addictioncenter.com/addiction/schizophrenia/ [accessed on the 17th of October 2019]
  27. https://ndarc.med.unsw.edu.au/sites/default/files/ndarc/resources/NDARC_PYCHOSIS_FINAL.pdf [accessed on the 17th of October 2019]
  28. Starzer et al. Am J Psychiatry. 2018; 175(4):343-350.
  29. Green J Subst Abuse Treat. 2008 Jan; 34(1):61-71
  30. Dickey et al. J Ment Health Policy Econ. 2000;3:27–33.
  31. Power RA, Verweij KJ, Zuhair M, Montgomery GW, Henders AK, Heath AC, Madden PA, Medland SE, Wray NR, Martin NG, Mol Psychiatry. 2014 Nov; 19(11):1201-4.
  32. Psychol Med. 2017 Apr; 47(5):971-980. doi: 10.1017/S0033291716003172. Epub 2016 Dec 8. Assessing causality in associations between cannabis use and schizophrenia risk: a two-sample Mendelian randomization study. Gage SH1, Jones HJ1, Burgess S2, Bowden J1, Davey Smith G1, Zammit S3, Munafò MR1
Login to Unlock

[dc-hide-content]PREVENIREA AUTOMUTILĂRII[/dc-hide-content]PREVENIREA AUTOMUTILĂRII

[dc-hide-content]Studiile au arătat că persoanele cu schizofrenie pot fi supuse unui risc ridicat de a încerca să se sinucidă. În special, simptomele de depresie, halucinațiile [/dc-hide-content]Studiile au arătat că persoanele cu schizofrenie pot fi supuse unui risc ridicat de a încerca să se sinucidă. În special, simptomele de depresie, halucinațiile

continuă…
Login to Unlock

[dc-hide-content]CAZURI REZISTENTE LA TRATAMENTELE C…[/dc-hide-content]CAZURI REZISTENTE LA TRATAMENTELE C…

[dc-hide-content]Schizofrenia este o boală neuropsihiatrică severă, cu rezultate clinice eterogene. Afectează oamenii în mod diferit, deoarece simptomele pot varia în funcție de[/dc-hide-content]Schizofrenia este o boală neuropsihiatrică severă, cu rezultate clinice eterogene. Afectează oamenii în mod diferit, deoarece simptomele pot varia în funcție de

continuă…
Share
Close
Acum părăsiți site-ul și veți fi redirecționat către un site extern.
Accept
Refuz
Se afișează 0 rezultate.
Conectați-vă pentru a vedea încă 0 rezultat(e).